"Spre Ţara Luminii" - atelier literar al Oastei Domnului

  CONCURSUL NAȚIONAL DE CREAȚIE LITERARĂ / ESEU „TRAIAN DORZ”  – EDIȚIA A VII-A Geta Lipovanciuc ,  mun. Chișinău, Republica Moldova, Pe când lumea-n beznă zace, împărțind din vise lunii, Fiul Tatălui se-nchină Înălțimii, n-având somn, Și-l întreabă: „Cum de oare întâmplatu-s-a, că unii Nu-mbrăcat-au haina sorții, poleită-n cer de Domn? – De ce m-ai ales pe mine, Tată-al neamului ce vinde Pe arginți suflarea sacră (însuși lui să-i fie cald), Să-mi pecetluiești în brațu-mi, stors în cuie suferinde, Grea putere și credință, dar în flegmă să mă scald? De ce m-ai ales, în ieslea dintr-o peșteră săracă, Când păstori de inimi calde privegheat-au plâns de stea, Să vin prunc fără prihană, văzând cer cum se apleacă Și cum mâna-Ți Preacurată sub  nor gros mă-adăpostea? De ce m-ai ales, pe Irod să-l simt chiar în noaptea sfântă Cum petrece, când Măicuța-mi deschidea-ncuiate porți, Să văd heruvimii bolții cum în zbucium se frământă, Cum răstoarnă peste fruntea-mi cast alai de-...

  Cinstește-L mult pe Dumnezeu Și, ne-ncetat, să-L lauzi, tată! Smerit și blând fii, cum sunt eu, Îndreaptă-o inimă-ntinată! Iartă greșeala tuturor, Fii milostiv și-ntreg, în viață! Desăvârșit fii, răbdător, Ca să topești și munți de gheață!   Pe Ziditoru-ți – bun și mare, Și iertător – să îl slăvești; Cu necurmatu-ți glas, popoare Să le ridici, să le mărești. Și, prin cântări nepărăsite, Mereu – la bine și la greu – Cu două palme împletite, Cinstește-L mult pe Dumnezeu!

  CONCURSUL NAȚIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ / ESEU  ”TRAIAN DORZ” – Ediția a VI -a Te-am ales, cândva, mamă... Am ales un izvor cu multă Lumină, ca să devin și eu un strop din Lumina lumii. Te-am ales pe tine – jertfă a   iubirii, ca să pot îmbrățișa și eu Cerul. Am ales o femeie cu adevărat puternică, dar ascultătoare. Din faptele-ți, am înțeles că doar o femeie care iubește are capacitatea de a crea mame iubitoare, dar și bărbați puternici, bărbați asumați, care iubesc femeia, ca pe egala lor. Știu că a m ales atunci, mai presus de orice, o femeie care a muncit fără oprire, care s-a descurcat întotdeauna cu casa, cu copiii, cu hectarele de pământ, pe care le avea în grija sa (și doar a ei). Ai fost, mamă, o femeie trezită mereu dis-de-dimineață, o femeie care, în toate duminicile, cocea multe plăcinte. Am ales o mamă, care a rămas, și azi, o strălucire pură, care dă sens fiecărei bătăi a inimii mele. Povestesc despre tine, de parcă aș vorbi despre Maica Domnului, ca mo...