Proza din concurs cu nr. 12 - Un altfel de Crăciun



     -  Crăciun fericit, Gabi ! La mulţi ani !
     - Crăciun fericit ! Răspunse cu un mormăit...Ceilalţi colegi erau bine dispuşi, încântaţi chiar.În ajunul zilei de Crăciun îşi luau la revedere, înainte de a pleca fiecare, în scurta vacanţă de Crăciun.Glasurile lor răsunau pe holurile firmei.Se gândi la ei. Ei şi ce, vine Crăciunul ! O zi ca multe altele, la fel de searbadă, uneori plictisitoare, în care nu se întâmplă nimic extraordinar.Privi în gol.Se gândi ,cu mult, în urma, când era mai tânăr, adolescent, când vedea viaţa altfel. Atunci avea vise, speranţe şi iluzii. Şi bradul...Nu-şi mai amintea când a împodobit ultima oară un brad. Spiritul Crăciunului...Îşi aminti ceea ce învăţase la şcoală despre ajunul Crăciunului, despre naşterea Mesiei.Când greşelile se iartă, când crezi în mai bine, când speri , iar visele devin realitate.Când iţi deschizi sufletul  şi dăruieşti un zâmbet, bucurie.

        Îşi lua la revedere de la colegi şi se urcă în maşina veche, pe care o conducea de mult, singura sa tovaraşă adevărată. Începură să-l asalteze gândurile.<< Nimic nou nu se întâmplă de Crăciun!...Nimic nou nu se întâmplă de Crăciun !...>> Privi luminile semaforului care arătau culoarea roşie. Opri la semafor. Şi îşi aminti un citat dintr-o carte de Paulo Coelho,  primită în dar de ziua lui. ,, Atunci când îţi doreşti ceva cu adevărat, tot Universul conspiră pentru îndeplinirea visului tau ’’. Poate că nu este încă prea târziu , se gândi.
        Se duse direct în piaţă şi îşi alese un brad , nu prea înalt, dar încărcat de crengi.Trecu prin  dreptul magazinului.Aceiaşi femeie care cerşea ,sta în faţa magazinului.Nu avea o părere prea bună despre cerşetori.Rar le dădea câte ceva.Cum ar fi oare, să facă exact ceea ce simte, fără să mai filtreze prin prisma judecăţii  ? Se scotoci în buzunare şi-i întinse o bancnotă. Femeia căscă ochii mari şi-i zâmbi.
-        Să trăieşti, mamă ! îl blagoslovi ea. Surprinse privirea luminoasă a femeii.
Acel moment, făcea cât o mie de cuvinte. 
          Ajunse acasă. Aceiaşi pisică vagaboandă care se aciuoase la subsolul blocului, îi ieşi în întâmpinare.Îl privi cu ochii săi mari şi verzi.Sta la distanţă de el.Îl ştia.O mai gonise  în câteva rânduri. Până la urmă, vine Crăciunul ! Poate ar trebui să facă o schimbare ! Se hotarî.Duse bradul în casă , tăie o felie de şuncă din frigider şi i-o duse pisicii.Aceasta o mirosi, îl privi şi abia apoi o mâncă.
         Târziu, spre seară, se aseză în fotoliu, privind absent la televizor.Împodobise chiar şi bradul…Pisica, spălată  de-acum, stătea cuibărită lângă el. Poate că de data asta, va fi diferit !  Se gândi la parinţii săi.Oare ce or fi făcând ? Mâine le va face o vizită.Mângâie blana pisicii, pierdut în gânduri.Aceasta începuse să toarcă fericită  la el în braţe.Părea aşa de vulnerabilă.Vulnerabilă ca şi...Gândul îl purtă  către Mirela. Căută în agenda de telefon.Mirela….Să o sune ? Să nu o sune ? Se certaseră dintr-o prostie.Oare îi va răspunde ? Fie ce –o fi  ! Formă numărul  şi –i auzi vocea  blândă, la celălalt capăt al firului.
        -Alo !
         In ziua de Crăciun, părinţii lui Gabi simţeau că le sare inima din piept de bucurie. În sfârşit, casa era din nou plină.Prezenţa fiului la masă le umpluse golul din vieţile lor. Si nu era singur. O avea pe Mirela alături .Pe chipul său se citea acel ceva….Lumini îi jucau în privire .
         Ufff ! Până la urmă, de Crăciun, se mai întâmplă şi minuni !

 


Urmează perioadă de jurizare: 03.12.2018 15.12.2018
Premiul publicului
va fi acordat în urma votului on-line pe
Câștigătorii
vor fi anunțați pe data 16.12.2018

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Mamele sunt adevăraţii învăţători şi apostoli ai unui popor.

CELE TREI FAMILII

Tinerilor, fiţi credincioşi faţă de Dumnezeu, faţă de părinţii voştri, faţă de patria voastră, faţă de familia voastră.