Mențiune: Bătrânele
CONCURSUL NAȚIONAL DE CREAȚIE LITERARĂ / ESEU „TRAIAN DORZ”
– EDIȚIA A VII-A
Maria Dobrescu / Bucureşti
îmbrăcate cu ziua de duminică
bătrânele merg la liturghie încet,
îndoite ca o virgulă cu baston,
se sfinţesc în rugăciune
devin ele însele icoane
la care lumânările se-nchină
pulsând din flăcările mici
în ritmul versetelor sacre
din „Tatăl nostru”...
se-ntorc acasă ca nişte biserici umblătoare
cu îngerii pe umerii lor aplecaţi spre pământ
umbrele merg fără grabă în urma paşilor
dublându-le sufletul şi trupul
praful de pe drum le face reverenţe
câinii au tăcut dintr-o poruncă divină
să nu le sfărâme taina absolută
a spovedaniei
înconjurate de halouri de lumină
bătrânele sunt felinare
ce sclipesc către fiecare casă
împărtăşindu-le oamenilor frânturi de oglinzi
în care se arată binecuvântarea
lumânăreasa, sluijtoarea sfeşnicelor
şi-a candelelor icoanelor din templu,
ce dăruia lumină din Lumina lui Hristos
a murit în zori fără lumânare
ca un soldat anonim printre ierburi
lumânăreasa bătrână şi-a dus sufletul în cer
s-aprindă stelele
să lumineze întunericul
nopţii şi morţii

Comentarii
Trimiteți un comentariu